Criză ecologică în Delta Dunării: zeci de cai sălbatici au murit din cauza gerului. Specialiștii avertizează asupra unui risc major fără intervenție rapidă

Populațiile de cai sălbatici din Delta Dunării se află într-o situație critică, după un episod de ger extrem care a provocat moartea a zeci de animale și a adus exemplarele supraviețuitoare într-o stare avansată de epuizare. Ecologiștii și medicii veterinari avertizează că, în absența unei intervenții urgente și susținute, pierderile ar putea crește semnificativ, chiar dacă temperaturile au început să se stabilizeze.

Gerul extrem a afectat grav caii sălbatici

În ultimele săptămâni, temperaturile din Delta Dunării au coborât până la –20 de grade Celsius, iar condițiile meteorologice severe au avut un impact devastator asupra cailor sălbatici de pe grindul Dranov. Zona, situată la aproximativ 8 kilometri de localitatea Murighiol, este una izolată și poate fi accesată doar pe cale fluvială, ceea ce a îngreunat intervențiile rapide.

Potrivit evaluărilor realizate de medicii veterinari, au fost identificate până în prezent aproximativ 40 de cadavre de cai. În habitatul respectiv trăiesc circa 350 de exemplare, multe dintre ele foarte tinere, iar o mare parte dintre supraviețuitori se află într-o stare severă de subnutriție.

Înghețarea completă a bălților și canalelor a privat animalele de accesul la apă, agravând situația. În lipsa hranei, caii au recurs la comportamente extreme pentru a supraviețui, precum roadea scoarței copacilor, un indiciu clar al unui nivel critic de foamete.

Primele intervenții din teren: o situație fără precedent

Printre primii care au ajuns în zona afectată s-au numărat fotograful Marian Sterea și medicul veterinar Ștefan Răileanu, care au documentat amploarea dezastrului.

„Am identificat mai multe cadavre și am reușit să salvăm un mânz care rămăsese blocat într-o bucată de gheață, în timp ce încerca să se adape. Dacă ar fi rămas acolo încă două-trei ore, ar fi murit cu siguranță”, a relatat Marian Sterea.

Medicul veterinar Ștefan Răileanu, cu peste două decenii de experiență, a descris impactul emoțional al constatărilor din teren: „În momentul în care am ajuns acolo, efectiv ne-a înghețat sângele în vene. Nu am mai întâlnit niciodată o situație de o asemenea gravitate”.

Risc epidemiologic și presiunea prădătorilor

Pe lângă riscul ridicat de mortalitate cauzat de epuizare și foamete, specialiștii atrag atenția asupra unui potențial risc epidemiologic, generat de prezența cadavrelor în habitat. În acest context, autoritățile analizează inclusiv posibilitatea suspendării temporare a vânătorii de șacali, pentru a permite prădătorilor să consume leșurile și să reducă riscul sanitar.

Totodată, medicii veterinari avertizează că animalele rămase în viață, extrem de slăbite, pot deveni la rândul lor pradă ușoară pentru șacali, în lipsa unei intervenții rapide.

„Avem aproximativ 350 de cai aflați într-un pericol major, mulți dintre ei foarte tineri și într-o stare severă de cașexie. Dacă nu se intervine în următoarele două-trei zile, există riscul ca jumătate dintre ei să nu supraviețuiască”, a explicat Ștefan Răileanu.

Apel urgent la sprijin și intervenție pe termen mediu

Mai mulți voluntari, alături de specialiști, încearcă să mobilizeze resurse pentru salvarea cailor sălbatici. Un prim transport de furaje este în curs de organizare, însă accesul dificil și resursele limitate încetinesc intervenția, care se bazează aproape exclusiv pe donații.

În prezent, sunt necesari baloți de lucernă, fân și paie, morcovi, dar și mijloace de transport pe apă, combustibil și logistică adecvată. Specialiștii subliniază că intervenția trebuie să fie una susținută pe termen de mai multe săptămâni, nu doar punctuală.

„Dacă reușim să îi menținem în viață aproximativ șase săptămâni, există șanse reale ca animalele să depășească acest episod critic. Până atunci, însă, supraviețuirea lor depinde exclusiv de intervenția umană”, a mai precizat medicul veterinar.

O problemă ecologică cu implicații majore

Caii sălbatici din Delta Dunării reprezintă un subiect sensibil din punct de vedere ecologic și administrativ, fiind considerați de unii specialiști o specie invazivă, iar de alții o componentă deja integrată a ecosistemului local. Indiferent de această dezbatere, situația actuală este una de urgență, cu implicații serioase asupra biodiversității și echilibrului natural al Deltei.

Fără măsuri rapide, coordonate și susținute, pierderile ar putea deveni ireversibile, avertizează specialiștii.