Președintele României, Nicușor Dan: Raportul Congresului SUA nu vizează direct România

Președintele României, Nicușor Dan, a reacționat în urma publicării raportului preliminar al Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților a Congresului Statelor Unite, document care a generat controverse legate de anularea alegerilor prezidențiale din România. Într-o postare publicată pe Facebook, șeful statului a precizat că raportul american nu are ca obiect direct România, iar menționarea acesteia este una secundară, în cadrul unei analize cu un scop mai larg.

„România nu este subiectul Raportului preliminar al Comitetului Judiciar al Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, iar referirile din document la adresa țării noastre sunt strict contextuale”, a declarat președintele.

Nicușor Dan a subliniat, de asemenea, că pasajele care fac trimitere la alegerile prezidențiale din 2024 au un caracter limitat și pur descriptiv, neputând fi interpretate drept concluzii sau evaluări juridice. Potrivit acestuia, aceste mențiuni „nu reprezintă și nici nu se pot substitui unei analize juridice”.

Șeful statului a atras atenția că raportul se bazează, în anumite secțiuni, pe poziția parțială a unei singure platforme online, TikTok. În acest context, el a invocat rapoarte publice ale companiei, în care aceasta ar fi recunoscut că a adoptat măsuri proactive pentru identificarea și combaterea manipulării informaționale.

„Chiar platforma TikTok a admis, în mai multe rapoarte publice, că a identificat în mod proactiv mai multe rețele de influență ascunsă”, a precizat președintele.

Referitor la anularea alegerilor prezidențiale, Nicușor Dan a reafirmat că decizia a avut un temei exclusiv intern și constituțional. El a caracterizat hotărârea drept „un act juridic intern de protecție a ordinii constituționale în fața unei amenințări asimetrice”, fundamentat pe evaluările instituțiilor de securitate națională și pe atribuțiile Curții Constituționale a României.

Potrivit președintelui, decizia Curții Constituționale s-a bazat pe documente care indicau existența unor dezechilibre grave în procesul electoral, reflectate prin „denaturarea egalității de șanse între candidați” și „vicierea masivă a campaniei electorale de către un singur candidat”. Aceste nereguli ar fi inclus utilizarea netransparentă și ilegală a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale, precum și finanțarea nedeclarată a campaniei electorale.